Cancerul mamar
Corpurile noastre sunt alcătuite din miliarde de celule minuscule. În mod normal, acestea cresc şi se multiplică într-un mod organizat. Celulele noi apar doar atunci când este nevoie de ele. În cazul cancerului, acest proces organizat funcţionează anormal, iar celulele încep să crească şi să se multiplice într-o manieră necontrolată.
Cancerul de sân în cifre
Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor la nivel mondial, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
În fiecare an, peste 1.700.00 de cazuri noi sunt diagnosticate în lume, iar cel putin 500.000 de femei mor din cauza acestei boli. Asta înseamnă că undeva în lume, la fiecare minut care trece, o femeie moare din cauza cancerului de sân.
În România, 25 de femei sunt diagnosticate zilnic, principala formă de cancer care afectează femeile din ţara noastră.
Simptome
Primul simptom al cancerului mamar pe care majoritatea femeilor îl observă este un nodul sau o zonă de ţesut îngroşat la nivelul sânului. Cei mai mulţi noduli (90%) nu sunt canceroşi, însă întotdeauna este cel mai bine să efectuaţi un control la medicul de familie sau la medicul ginecolog.
Este recomandat să consultaţi medicul de familie sau specialistul ginecolog în cazul în care observaţi oricare dintre următoarele simptome:
- Un nodul sau o zonă de ţesut îngroşat la oricare dintre sâni;
- O modificare în dimensiuni sau formă a unuia sau ambilor sâni;
- Secreţie la nivelul oricăruia dintre mameloane (care pot prezenta sânge);
- Un nodul sau o umflătură la oricare dintre axile;
- Neregularităţi ale pielii de la nivelul sânilor;
- O iritaţie pe sau în jurul mamelonului;
- O schimbare în aspectul mamelonului, ca şi cum s-ar scufunda în interiorul sânului, durere în oricare dintre sâni sau la oricare dintre axile, fără a fi legate de menstruaţie.
Stadiile cancerului la sân
Stadiul în care se află un cancer este exprimat de obicei folosind o scală de la 0 la IV, stadiul 0 fiind cel în care cancerele nu sunt invazive, rămân în locaţia iniţială iar stadiul IV este cel în care cancerul este invaziv şi s-a răspândit în afara sânului către alte părţi ale corpului.
Stadiile unui cancer de sân se stabilesc în funcţie de:
- dimensiunea cancerului
- tipul de cancer – invaziv sau non-invaziv
- extinderea la nodulii limfatici
- extinderea la alte zone ale corpului, depăşind zona sânilor
Stadiul în care se află cancerul de sân vă poate da o primă informaţie valoroasă în ceea ce priveşte prognosticul bolii şi, pe baza acestor informaţii coroborate cu alte rezultate de laborator, se pot lua deciziile referitoare la tratamentul cel mai indicat. De asemenea, stadiile de evoluţie ale unui cancer pot să ofere o bază comună de evaluare a cancerului de sân, astfel încât rezultatele tratamentului să poată fi comparate cu ale celorlalţi pacienţi.
Ecografie vs. Mamografie
Aceste două metode imagistice se completează, nu se exclud.
- Ecografia este o investigaţie non-invazivă de analiză a sânului cu ajutorul ultrasunetelor, singura relevantă pentru femeile cu vârsta sub 40 de ani. Aceasta nu doare, nu prezintă riscuri şi nu este o metodă iradiantă, însă nu este 100% sigură pentru depistarea tumorilor iar nodulii de mici dimensiuni nu sunt descoperiţi. În situaţii excepţionale, când există suspiciune întemeiată din partea medicului, pot exista recomandări pentru a face mamografie, chiar şi sub 40 de ani.
- Mamografia se realizează doar la recomandarea medicului, în funcţie de istoricul medical, în special după vârsta de 40 de ani. Aceasta este o metodă iradiantă, cauzează un mic disconfort din cauza presiunii aplicate pe sân, dar are capacitatea de a descoperi nodulii foarte mici, deci de a depista în fază incipientă cancerul de sân.
Metode de prevenire a cancerului de sân
- Evitaţi să deveniţi supraponderală. Obezitatea creşte riscul de cancer mamar după menopauză, perioadă când incidenţa aceste afecţiuni este maximă.
- Evitaţi terapia de subtituţie hormonală. Dacă totuşi trebuie să luaţi hormoni pentru a îmblânzi simptomele menopauzei, evitaţi medicamentele cu progesteron sau utilizaţi-le numai 3 ani.
- Hrăniţi-vă sănătos. Mâncaţi cât mai multe fructe şi legume, cereale integrale şi consumaţi cât mai puţine băuturi carbogazoase şi grăsimi. Proteinele se pot obţine din piept de pui şi peşte, renunţaţi la carnea de porc sau limitaţi consumul.
- Consumaţi alcool cu moderaţie sau deloc. Băuturile alcoolice cresc riscul de cancer mamar.
- Faceţi sport. Exerciţiul fizic este asociat cu un risc scăzut al bolii.
- Faceţi mişcare în fiecare zi. Studiile au arătat că efortul fizic reduce riscul de cancer mamar cu 10-30%.
- Dacă luaţi medicamente blocante ale estrogenului şi aveţi peste 60 de ani, consultaţi medicul curant asupra posibilelor efecte adverse ale unora dintre aceste substanţe.
- Nu fumaţi. Pe lângă alte efecte negative, fumatul o perioadă îndelungată este asociat cu un risc crescut al cancerului mamar.
- Participaţi la sondaje şi campanii care implică prevenţia cancerului mamar.